Biologie & Medicină

Ce se întâmplă în corp în timpul febrei

Redacția Științifică3 minuteÎncepător
Spațiu publicitar

Excerpt: Febra este un răspuns fiziologic complex, controlat de creier, care are rol în apărarea organismului împotriva infecțiilor. Articolul explică mecanismele biologice ale febrei și ce știm sigur despre efectele sale.


Introducere

Febra este una dintre cele mai comune reacții ale corpului uman atunci când se confruntă cu o infecție sau alte forme de stres. Deși este adesea percepută ca un simptom neplăcut, febra este un indicator important al activității sistemului imunitar. În acest articol, vom explora ce se întâmplă în organism în timpul unui episod febril și de ce această reacție fiziologică este importantă.


Ce este febra și cum apare

Febra este o creștere temporară a temperaturii corpului peste valoarea normală, care în medie se situează în jurul a 36,5–37°C. Această creștere este rezultatul schimbării „setpoint-ului” temperaturii în hipotalamus, o regiune a creierului care reglează temperatura corporală.

Febra este declanșată de substanțe chimice numite pirogeni, care pot fi produși atât de către agenții patogeni (bacterii, virusuri), cât și de către celulele proprii ale sistemului imunitar ca răspuns la infecție. Acești pirogeni induc o serie de reacții biochimice ce determină hipotalamusul să ridice temperatura internă, ceea ce determină senzația de frig și tremurături, menite să conducă la creșterea temperaturii corpului.


Rolul febrei: de ce contează

Febra are un rol adaptativ și protectiv pentru organism. Creșterea temperaturii poate:

  • Inhiba multiplicarea unor agenți patogeni sensibili la temperaturi mai ridicate.
  • Stimula activitatea anumitor celule ale sistemului imunitar, cum ar fi limfocitele T.
  • Accelera procesele metabolice implicate în repararea țesuturilor.

Prin urmare, febra nu este doar un simptom, ci și un răspuns fiziologic complex, menit să sprijine combaterea infecției.


Ce știm cu certitudine despre febră

  • Febra este reglată de hipotalamus prin ajustarea setpoint-ului temperaturii corporale.
  • Pirogenii endogeni (produși de organism) și exogeni (produși de agenți patogeni) declanșează creșterea temperaturii.
  • Creșterea temperaturii corporale în timpul febrei poate ajuta la inhibarea creșterii bacteriilor și virusurilor.
  • Febra este însoțită deseori de alte simptome, precum transpirație crescută, frisoane și scăderea apetitului.
  • Utilizarea medicamentelor antipiretice (cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul) reduce febra prin acțiunea asupra hipotalamusului.

Ce nu se cunoaște pe deplin

  • Nu există o limită clară universală a temperaturii la care febra trece de la a fi utilă la a deveni periculoasă, această limită variind în funcție de contextul clinic.
  • Impactul exact al febrei asupra diverselor tipuri de infecții este încă studiat; în unele cazuri, scăderea febrei s-ar putea să nu influențeze negativ evoluția bolii.
  • Mecanismele moleculare prin care pirogenii determină ajustarea setpoint-ului hipotalamic sunt complexe și nu sunt pe deplin elucidate.
  • Rolul febrei în bolile autoimune sau în condițiile non-infecțioase este mai puțin bine înțeles.

Ipoteze și interpretări

Unii cercetători susțin că febra ar putea avea efecte benefice dincolo de influența asupra patogenilor, cum ar fi îmbunătățirea memoriei imune și facilitarea unui răspuns mai puternic la infecții viitoare. Aceste ipoteze sunt însă în etapa exploratorie și necesită studii suplimentare.

De asemenea, există teorii conform cărora reducerea febrei în unele infecții poate prelungi boala, însă datele clinice sunt inconsecvente și nu permit concluzii definitive.


Concluzie

Febra este un răspuns fiziologic reglat de creier, cu rol important în apărarea organismului împotriva infecțiilor. Aceasta crește temperatura corpului pentru a limita dezvoltarea microorganismelor și pentru a stimula sistemul imunitar. Deși unele aspecte ale febrei rămân încă neclare, consensul științific recunoaște că febra are o valoare adaptativă. Managementul corect al febrei include evaluarea contextului clinic și folosirea medicamentelor antipiretice când este necesar.


Surse

  • National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS) – Fever Information Page
  • Harrison’s Principles of Internal Medicine, 20th Edition, McGraw Hill
  • PubMed Central: „The role of fever in infectious diseases”
  • Nature Reviews Immunology, articole legate de răspunsul imun în febră
  • MedlinePlus – Fever overview (U.S. National Library of Medicine)
Spațiu publicitar