De ce exercițiul fizic este benefic pentru creier

Extras: Exercițiul fizic nu îmbunătățește doar starea fizică, ci are efecte importante și asupra funcțiilor creierului, inclusiv asupra memoriei, atenției și sănătății mentale.

Introducere

De mult timp, oamenii știu că activitatea fizică este vitală pentru sănătatea corpului. În ultimii ani, cercetările științifice au arătat din ce în ce mai clar că exercițiul fizic aduce beneficii importante și pentru creier, nu doar pentru mușchi sau inimă. Întrebarea esențială este: cum și de ce ajută mișcarea la o funcționare mai bună a creierului? În acest articol vom explora mecanismele științifice din spatele efectelor exercițiilor fizice asupra sănătății cognitive și mentale.

Ce s-a descoperit despre exercițiul fizic și creier?

Exercițiul fizic se referă la activități care implică mișcare musculară susținută ce consumă energie – mers pe jos, alergare, înot, ciclism sau antrenamente de forță. Cercetările recente arată că aceste activități pot stimula creierul prin mai multe procese biologice. Cel mai important efect constat este creșterea neuroplasticității – capacitatea creierului de a-și modifica conexiunile neuronale ca răspuns la învățare sau experiențe.

Exercițiul fizic crește producția de factori neurotrofici, în special factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină care susține supraviețuirea neuronilor și crearea de noi conexiuni sinaptice. Mai mult, activitatea fizică stimulează și formarea de noi neuroni în hipocamp, o regiune cerebrală importantă pentru memorie și învățare.

Pe plan metabolic, exercițiul îmbunătățește circulația sanguină cerebrală, oferind mai mult oxigen și nutrienți, ceea ce contribuie la o funcționare optimă a creierului. Se observă și efecte antioxidante și antiinflamatorii, utile în prevenirea declinului cognitiv.

Context și importanță

Interesul pentru relația dintre exercițiu și creier vine din nevoia de a găsi metode eficiente de a preveni și trata afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, și tulburări mentale precum depresia sau anxietatea. De asemenea, în condițiile unui stil de viață tot mai sedentar, în special în societățile occidentale, înțelegerea modului în care exercițiul poate sprijini sănătatea mentală devine extrem de importantă.

Mai mult, îmbunătățirea memoriei și a funcțiilor executive prin exerciții regulate poate avea impact pozitiv asupra performanței școlare și profesionale în rândul populației generale.

Ce știm cu siguranță

Exercițiul aerob susținut crește nivelul BDNF în creier, ceea ce sprijină neuroplasticitatea.
Hipocampul, regiune centrală pentru formarea memoriei, răspunde pozitiv la activitatea fizică prin creșterea volumului și numărului de neuroni noi.
Activitatea fizică regulată reduce riscul apariției bolilor neurodegenerative și tulburărilor mentale, conform unui număr important de studii epidemiologice.
Exercițiile fizice ajută la scăderea nivelului de stres și reduc simptomele de anxietate și depresie, prin mecanisme hormonale și neuronale bine documentate.
Beneficiile cognitive se observă la toate vârstele, de la copii până la vârstnici.

Ce rămâne încă nesigur

Care este durata și intensitatea optimă a exercițiilor pentru a obține cele mai bune efecte asupra creierului în diferite grupe de vârstă.
Dacă anumite tipuri de exerciții (aerobice vs. antrenamente de forță, exerciții individuale vs. de grup) au avantaje specifice în funcție de obiective (memorie, atenție, stare de spirit).
Mecanismele exacte prin care exercițiul influențează anumite regiuni ale creierului și modul în care acestea diferă în funcție de condițiile de sănătate individuale.
Impactul pe termen lung al activității fizice asupra persoanelor cu afecțiuni neurologice deja instalate.

Ipoteze și interpretări

Unii cercetători speculează că efectele pozitive ale exercițiului asupra creierului ar putea implica și influențarea microbiomului intestinal, care are conexiuni bidirecționale cu sistemul nervos central. De asemenea, există ipoteze privind rolul exercițiului în reglarea epigeneticii neuronale, adică modificarea expresiei genelor neuronale fără a schimba ADN-ul, dar acestea sunt încă în stadiu incipient de cercetare.

Concluzie

Exercițiul fizic este o metodă dovedită științific de a susține sănătatea creierului la toate vârstele. Prin mecanisme moleculare și celulare, activitatea fizică stimulează neuroplasticitatea, îmbunătățește memoria și funcțiile cognitive, iar pe plan mental ajută la reducerea stresului și depresiei. Deși mai există întrebări legate de modalitățile regionale și personalizate de aplicație, recomandarea generală este clară: mișcarea regulată este benefică pentru sănătatea atât a corpului, cât și a creierului.

Surse

Cotman, C.W., Berchtold, N.C., & Christie, L.A. (2007). Exercise builds brain health: key roles of growth factor cascades and inflammation. Trends in Neurosciences, 30(9), 464–472.
Erickson, K.I., et al. (2011). Exercise training increases size of hippocampus and improves memory. Proceedings of the National Academy of Sciences, 108(7), 3017–3022.
Hillman, C.H., Erickson, K.I., & Kramer, A.F. (2008). Be smart, exercise your heart: exercise effects on brain and cognition. Nature Reviews Neuroscience, 9(1), 58–65.
Pedersen, B.K., & Saltin, B. (2015). Exercise as medicine – evidence for prescribing exercise as therapy in 26 different chronic diseases. Scandinavian Journal of Medicine & Science in Sports, 25 (Suppl. 3), 1–72.
World Health Organization (2020). Physical Activity Fact Sheet. Disponibil online: who.int