Psihologie & Neuroștiință

Doomscrolling: de ce continuăm să citim vești rele și ce arată studiile

Redacția Științifică7 minuteÎncepător
Doomscrolling: de ce continuăm să citim vești rele și ce arată studiile

Doomscrolling: de ce continuăm să citim vești rele și ce arată studiile

Doomscrollingul este consumul repetitiv, prelungit și greu de oprit al știrilor sau postărilor negative. O meta-analiză publicată în 2026 a găsit asocieri cu anxietatea, depresia, distresul psihologic și o satisfacție mai mică față de viață. Autorii califică însă certitudinea dovezilor drept foarte scăzută: majoritatea studiilor sunt transversale și nu pot demonstra că derularea provoacă problemele.

Ce îl deosebește de informare

Citirea unei alerte, urmărirea unui eveniment important sau consultarea mai multor surse nu reprezintă automat doomscrolling. Termenul descrie pierderea controlului: continui deși nu mai afli lucruri utile, starea se înrăutățește și amâni somnul sau alte activități.

Comportamentul se suprapune cu utilizarea problematică a rețelelor sociale, dar nu este identic cu timpul total petrecut pe ecran. Două persoane pot folosi telefonul câte două ore: una discută cu prietenii, cealaltă trece fără oprire prin relatări despre războaie, accidente și crize. Conținutul, scopul și controlul contează.

De ce este greu de oprit

Informația negativă poate semnala pericole și captează atenția. În condiții de incertitudine, fiecare actualizare promite o piesă care va clarifica situația. De multe ori oferă doar o variație a aceleiași vești, iar căutarea continuă.

Fluxul infinit elimină punctul natural de oprire. Recomandările algoritmice oferă conținut asemănător celui pe care utilizatorul l-a urmărit, iar notificările readuc subiectul pe ecran. Aceste mecanisme nu obligă pe nimeni să continue, dar reduc momentele în care decizia de a închide aplicația ar fi apărut firesc.

Există și o buclă emoțională: persoana caută informații pentru a reduce incertitudinea, întâlnește materiale care cresc tensiunea și caută din nou pentru a obține control. Cercetarea nu arată că aceeași explicație se aplică tuturor.

Ce a găsit meta-analiza din 2026

Revizuirea a inclus 44 de rapoarte, iar 21 de studii au contribuit la meta-analizele principale. Corelațiile raportate au fost de aproximativ 0,35 pentru anxietate și depresie și 0,51 pentru distres psihologic. Doomscrollingul a fost asociat și cu o bunăstare și o satisfacție de viață mai mici.

O corelație pozitivă nu stabilește direcția. Doomscrollingul poate amplifica neliniștea, dar persoanele deja anxioase pot căuta mai multe informații negative. Somnul, evenimentele de viață, tipul platformei și crizele urmărite pot influența ambele variabile.

Autorii au găsit eterogenitate mare și concentrare geografică pentru unele rezultate. Au cerut studii longitudinale, experimente și măsurători făcute în viața de zi cu zi. Afirmația că doomscrollingul „distruge creierul” depășește dovezile disponibile.

Un studiu transversal din 2026 a asociat doomscrollingul cu „brain fog”, măsurat prin chestionare, și a observat o legătură protectoare a rezilienței psihologice. Designul nu poate confirma modificări neurologice și nici cauzalitate.

Cum poți întrerupe bucla

Înlocuiește fluxul fără sfârșit cu sesiuni delimitate: două verificări pe zi, câte 10–15 minute, din surse alese dinainte. Scopul este să afli ce s-a schimbat și ce acțiune este posibilă, nu să epuizezi internetul.

Dezactivează notificările de tip breaking news care nu sunt necesare pentru siguranță. Mută aplicațiile de știri și rețele sociale de pe primul ecran. Setează un punct vizibil de oprire — un temporizator sau finalul unui buletin — deoarece voința este mai greu de folosit într-un flux proiectat să continue.

Pentru seară, lasă telefonul în afara dormitorului sau stabilește o oră după care nu mai urmărești evenimente tensionate. Ecranul, activarea emoțională și amânarea orei de culcare pot afecta somnul prin căi diferite.

Aceste măsuri sunt strategii de igienă digitală, nu tratament. Dacă anxietatea, insomnia sau starea depresivă persistă, afectează munca ori relațiile sau apar gânduri de auto-vătămare, este necesar ajutor profesional.

Cum măsori schimbarea fără o aplicație nouă

Timp de o săptămână, notează ora la care începi, durata aproximativă, subiectul urmărit și starea înainte și după sesiune. Nu este nevoie de un scor clinic. Scopul este să observi dacă derularea apare mai ales seara, după notificări sau în momente de incertitudine.

Alege apoi o singură modificare: fără notificări, fără telefon în pat ori un buletin de știri la o oră fixă. Compară următoarea săptămână. O schimbare mică și observabilă oferă mai multă informație decât instalarea simultană a mai multor blocatoare, deoarece poți vedea ce indiciu întreținea comportamentul.

Evită transformarea monitorizării într-o nouă sursă de vinovăție. Scopul nu este eliminarea știrilor, ci recâștigarea unei decizii conștiente despre când informația este suficientă.

Întrebări frecvente

Orice consum de știri negative este nociv?

Nu. Informarea este necesară. Problema apare când devine repetitivă, neutilă, greu de controlat și înlocuiește somnul sau activitățile importante.

O limită de timp rezolvă problema?

Poate ajuta, dar conținutul și momentul contează. Zece minute înainte de somn pot fi mai perturbatoare decât o sesiune planificată la prânz.

Doomscrollingul este un diagnostic?

Nu este un diagnostic psihiatric separat. Este un termen comportamental folosit în cercetarea emergentă despre consumul digital.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Surse

  1. Doomscrolling, mental health, and psychological well-being — systematic review and meta-analysis
  2. PubMed — Lost in Mental Fog: The Link Between Doomscrolling, Brain Fog, and Psychological Resilience
  3. Doomscrolling Scale: associations with distress and well-being