Etichetarea conținutului generat cu AI: ce cere AI Act în România din 2026

Etichetarea conținutului generat cu AI: ce cere AI Act în România din 2026
Din 2 august 2026, articolul 50 din AI Act se aplică în România și în restul Uniunii Europene. Furnizorii anumitor sisteme generative trebuie să introducă marcaje care permit detectarea conținutului creat sau modificat artificial, iar cei care folosesc sistemele trebuie, în situațiile prevăzute de regulament, să informeze vizibil persoanele expuse. Un simplu text „creat cu AI” nu rezolvă automat toate obligațiile, deoarece legea separă marcarea tehnică de informarea publicului.
Comisia Europeană a publicat ghiduri și un cod voluntar de practică pentru aplicarea regulilor. Aceste documente explică obligațiile, dar încadrarea unui produs sau a unui flux concret poate necesita analiză juridică. Materialul de față este o explicație generală, nu consultanță juridică.
Cine are obligații: furnizorul și utilizatorul profesional
AI Act folosește roluri distincte. Furnizorul dezvoltă un sistem sau îl introduce pe piață sub numele său. „Deployer” este persoana ori organizația care folosește sistemul în activitatea sa profesională. Aceeași companie poate avea ambele roluri dacă dezvoltă un instrument intern și îl utilizează.
Pentru sistemele care generează audio, imagini, video sau text sintetic, furnizorul trebuie să se asigure că rezultatul este marcat într-un format care poate fi citit de mașini și detectat ca artificial. Comisia precizează că soluția trebuie să țină cont de tipul conținutului, costuri și stadiul tehnicii. Metadatele, semnalele încorporate și alte tehnici pot face parte din implementare; regulamentul nu transformă o singură tehnologie într-o soluție universală.
Organizația care publică sau prezintă materialul are obligații diferite. Trebuie să dezvăluie deepfake-urile și, în anumite condiții, textele generate sau manipulate artificial care informează publicul despre chestiuni de interes public. Pentru sisteme interactive, utilizatorul trebuie să știe că discută cu o mașină, cu excepția situațiilor în care acest lucru este evident din context.
Ce este un deepfake în logica regulamentului
Regulamentul tratează drept deepfake imaginea, sunetul sau materialul video generat ori manipulat de AI care seamănă cu persoane, obiecte, locuri, entități sau evenimente reale și ar putea fi perceput în mod fals ca autentic. Nu orice filtru foto minor intră automat în aceeași categorie.
Ghidurile Comisiei disting între generarea semnificativă și funcțiile de asistență pentru editare standard. Corecția de culoare, reducerea zgomotului sau ajustările care nu schimbă substanțial mesajul pot ieși din obligația de marcare aplicabilă conținutului sintetic. În schimb, înlocuirea feței, clonarea vocii sau fabricarea unei scene credibile cu o persoană reală sunt exemple în care informarea devine centrală.
Pentru opere artistice, satirice sau de ficțiune există o formă adaptată de dezvăluire, astfel încât eticheta să nu strice în mod nejustificat experiența operei. Excepția nu permite prezentarea unei scene fabricate drept document autentic.
Marcaj tehnic și etichetă vizibilă
Marcajul tehnic este destinat instrumentelor și platformelor care verifică proveniența. Poate supraviețui unor transformări, dar nicio metodă nu este perfectă: decuparea, recomprimarea, fotografierea unui ecran și editarea pot elimina sau degrada semnale. De aceea, Comisia cere soluții eficace în măsura posibilului tehnic, fără a promite detectare infailibilă.
Eticheta vizibilă este destinată omului. Ea trebuie să fie clară și prezentată cel târziu când persoana este expusă conținutului. Ascunderea informației într-o pagină de termeni greu accesibilă nu are același efect cu o mențiune lângă material.
Într-un flux editorial, cele două straturi ar trebui păstrate separat: proveniența în fișier și informarea în interfață. Exportul unei imagini printr-un program care șterge metadatele poate rupe primul strat, chiar dacă eticheta rămâne pe pagină. Reutilizarea conținutului de către altă platformă poate produce problema inversă.
Textele despre chestiuni de interes public
Articolul 50 include texte publicate pentru informarea publicului despre subiecte de interes public. Comisia arată că dezvăluirea este cerută când textul este generat sau manipulat artificial, dar există o excepție atunci când conținutul a trecut printr-un proces de revizuire umană sau control editorial și o persoană ori organizație poartă responsabilitatea editorială.
Excepția nu înseamnă că orice apăsare pe buton este „control editorial”. Un proces real presupune verificarea faptelor, alegerea surselor, corectarea formulărilor și asumarea publicării. Politica internă trebuie să stabilească cine aprobă materialul și cum se păstrează dovezile revizuirii.
Pentru presă, instituții publice, companii și organizații civice, întrebarea relevantă nu este doar dacă s-a folosit un instrument AI. Contează rolul sistemului: transcriere, corectură, generarea unei ilustrații, rescriere substanțială sau producerea integrală a textului. Aceste utilizări nu au același risc și nu primesc automat același tratament.
Calendarul și perioada de tranziție
Regulile articolului 50 se aplică de la 2 august 2026. Comisia menționează o perioadă limitată până la 2 decembrie 2026 pentru obligația de marcare și detectare a rezultatelor, destinată sistemelor introduse pe piață înainte de 2 august, în condițiile descrise în documentele actualizate. Conținutul produs înainte de 2 august 2026 nu trebuie etichetat retroactiv, deși marcarea voluntară este încurajată.
Organizațiile nu ar trebui să presupună că tranziția acoperă toate obligațiile sau toate produsele. Data introducerii sistemului pe piață, versiunea folosită și rolul contractual al fiecărei părți pot schimba analiza.
Ce trebuie inventariat într-o organizație
Primul pas practic este o listă a sistemelor care generează ori modifică text, voce, imagine și video. Pentru fiecare se notează furnizorul, versiunea, tipul rezultatului, publicul, păstrarea metadatelor și persoana care aprobă publicarea.
Fluxul trebuie testat cap-coadă. Un marcaj prezent în fișierul inițial poate dispărea după redimensionare, montaj sau încărcare pe rețele sociale. Capturile de ecran și înregistrările audio reexportate sunt cazuri în care proveniența tehnică se pierde ușor. Contractele cu furnizorii ar trebui să precizeze ce marcaje sunt adăugate și ce documentație este disponibilă.
Personalul are nevoie de reguli scurte, nu doar de regulamentul integral: când este obligatorie eticheta, cine decide excepțiile, cum se semnalează o eroare și unde se păstrează versiunea originală. Un registru al materialelor cu risc ridicat simplifică auditul și corectarea.
Ce nu garantează o etichetă
Eticheta arată proveniența sau manipularea, nu spune dacă afirmația este adevărată. Un material generat poate conține informații corecte, iar o fotografie autentică poate fi prezentată cu o descriere falsă. Verificarea factuală și verificarea provenienței sunt procese diferite.
Nici absența unui marcaj nu dovedește că materialul este autentic. Semnalul poate lipsi, poate fi șters sau poate proveni de la un sistem care nu a implementat corect cerința. Detectoarele bazate doar pe probabilități pot produce rezultate false și nu ar trebui folosite drept singura probă împotriva unei persoane.
Întrebări frecvente
Orice imagine generată cu AI trebuie să aibă text vizibil peste ea?
Nu neapărat. Există obligații de marcare tehnică pentru furnizor și obligații de dezvăluire vizibilă în anumite utilizări, inclusiv deepfake-uri. Contextul și rolul organizației contează.
Corectarea ortografică intră sub aceleași reguli?
Ghidurile prevăd excluderi pentru funcții de asistență și editare standard care nu schimbă substanțial conținutul. Încadrarea depinde de funcția concretă.
Codul de practică este obligatoriu?
Comisia îl descrie ca voluntar. O organizație care nu îl urmează trebuie totuși să demonstreze conformitatea prin alte mijloace adecvate.
Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.