Biologie & Medicină

Radonul din locuințe: cum se măsoară și ce înseamnă pragul de 300 Bq/m³ în România

Redacția Științifică7 minuteÎncepător
Radonul din locuințe: cum se măsoară și ce înseamnă pragul de 300 Bq/m³ în România

Radonul din locuințe: cum se măsoară și ce înseamnă pragul de 300 Bq/m³ în România

Radonul nu se vede, nu are miros și nu poate fi detectat cu simțurile. Singura metodă prin care afli concentrația dintr-o locuință este măsurarea. În România, nivelul național de referință pentru media anuală din clădiri este 300 becquereli pe metru cub (Bq/m³). Depășirea nu înseamnă o urgență medicală în acea zi, ci o expunere pe termen lung care cere evaluare și remediere.

Ce este radonul și cum ajunge în casă

Radonul este un gaz radioactiv produs natural în lanțul de dezintegrare al uraniului din roci și sol. În exterior se diluează repede. În interior se poate acumula, mai ales în spații aflate în contact cu terenul.

Gazul pătrunde prin fisuri în placă și fundație, îmbinări dintre pardoseală și perete, goluri din jurul conductelor, drenuri sau materiale poroase. O casă nouă și bine izolată nu este automat protejată: etanșeitatea poate reduce schimbul de aer, iar concentrația depinde de geologie, construcție și ventilație.

Harta CNCAN arată distribuția măsurătorilor și zonele investigate, dar nu poate prezice valoarea dintr-un apartament anume. Două clădiri apropiate pot avea rezultate diferite din cauza fundației, traseelor de pătrundere și modului de aerisire.

De ce contează pentru sănătate

Radonul se dezintegrează în particule radioactive care pot fi inhalate și depuse în căile respiratorii. Organizația Mondială a Sănătății îl consideră o cauză importantă de cancer pulmonar și estimează că ponderea cazurilor atribuibile radonului variază între 3% și 14% de la o țară la alta.

OMS estimează o creștere cu aproximativ 16% a riscului de cancer pulmonar pentru fiecare 100 Bq/m³ adăugați la media expunerii de lungă durată. Aceasta este o relație statistică la nivel de populație, nu un calculator care poate prezice boala unei persoane.

Fumatul și radonul se potențează. OMS arată că riscul asociat expunerii la radon este mult mai mare la fumători. Reducerea radonului nu înlocuiește renunțarea la fumat, iar lipsa fumatului nu face expunerea la radon inofensivă.

Cum se măsoară corect

Pentru o evaluare relevantă sunt preferate detectoarele pasive lăsate în locuință o perioadă lungă, deoarece concentrația variază de la o zi la alta și între anotimpuri. Un aparat electronic poate arăta variațiile, dar o citire de câteva ore nu ține locul mediei anuale cerute de reglementare.

Detectorul se amplasează în camere folosite frecvent, de regulă la nivelurile inferioare, departe de ferestre, calorifere, curenți puternici și umiditate excesivă. Instrucțiunile laboratorului trebuie urmate exact. CNCAN publică lista laboratoarelor desemnate pentru măsurări în domeniul nuclear.

Unitatea Bq/m³ exprimă numărul de dezintegrări radioactive pe secundă într-un metru cub de aer. Valoarea nu măsoară direct o doză medicală și nu trebuie comparată cu limitele pentru alte tipuri de radiații fără conversii și context.

Ce înseamnă valoarea de 300 Bq/m³

Ghidul CNCAN stabilește 300 Bq/m³ drept nivel de referință pentru media anuală în locuințe, clădiri publice și locuri de muncă. Dacă media îl depășește, sunt necesare măsuri de remediere. Obiectivul nu este să se ajungă exact la 299, ci să se reducă nivelul cât mai mult posibil.

OMS recomandă, atunci când condițiile naționale permit, un nivel de referință de 100 Bq/m³ și precizează că valoarea stabilită de o țară nu ar trebui să depășească 300 Bq/m³. Așadar, un rezultat sub pragul legal nu înseamnă risc zero.

Cum se reduce radonul

Aerisirea poate coborî temporar concentrația, dar nu rezolvă întotdeauna cauza. Soluțiile permanente includ etanșarea căilor de pătrundere, ventilarea controlată a spațiilor, depresurizarea solului de sub placă și intervenții asupra fundației sau drenajului. Alegerea depinde de măsurători și de diagnosticul clădirii.

După intervenție, măsurarea trebuie repetată. Un sistem montat fără verificare poate funcționa insuficient sau se poate degrada în timp. Pentru valori ridicate, planul trebuie realizat de specialiști în remediere, conform ghidului CNCAN.

O măsurare este utilă și după renovări care schimbă ventilația, pardoseala sau etanșeitatea clădirii. Înlocuirea ferestrelor, închiderea unor goluri ori amenajarea subsolului pot modifica schimbul de aer și traseele gazului. Rezultatul vechi descrie configurația în care a fost obținut, nu garantează concentrația după lucrări.

Întrebări frecvente

Un purificator de aer elimină radonul?

Un filtru obișnuit nu oprește gazul care intră continuu din sol. Poate reține o parte dintre particulele atașate prafului, dar nu înlocuiește controlul sursei și ventilația proiectată.

Apartamentele de la etaj au radon?

Pot avea. Valorile sunt adesea mai mari la parter și subsol, însă OMS notează că pot apărea concentrații importante și deasupra parterului.

Ce fac după un rezultat mare?

Confirmă rezultatul conform metodologiei, contactează un laborator desemnat și cere evaluarea căilor de pătrundere. Nu lua decizii medicale pe baza unui senzor casnic; pentru riscul individual discută cu medicul, mai ales dacă există și expunere la tutun.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Surse

  1. Organizația Mondială a Sănătății — Radon and health
  2. CNCAN — Ghid privind remedierea clădirilor existente pentru reducerea expunerii la radon
  3. CNCAN — Harta de radon a României